Joaca preferată

Am o fetiță în gambe zilele astea
face piruete de licurici năuci în borcan
și sare coarda cu planetele pitice

Am o fetiță între pleoape luna asta

plânge scuturat de după ferestrele-apretate

ritmat, în strâmte lacrimi.

Am o fetiță în brațe anul ăsta
râde cu capul dat pe spate, râde tembel
cumva, știe că un zeu i s-a jucat la adn

Am o fetiță în inimă viața asta

joacă șotron și scrie cu creta pe pereții

dintre atrii și ventricule.

Azi vrea s-o țin în brațe

S-o spăl pe păr

S-o întreb ce-a visat azi-noapte

Să mâncăm tăcând orez cu lapte

(I-am dat volanul și totul e acum aproape)

Oglindă neagră

Am împletit din furie un nod
dens, greu, întunecat
și mat
și-am stat cu el.

Am stat drept
Am stat
Am stat
Am stat
Am stat
Am stat
Am stat mult
Am stat acolo

cu el


A fost greu, pentru că-l
atârnasem spânzurat
în fața ochilor
și mi se reflecta din retină
drept în stomac

Doamne, în câte feluri se legăna,
dureros și-ascuțit în indecizia lui,
vibrat și-ntretăiat de sughiț
la doi milimetri de buricele degetelor
oribil de aproape,
mereu prea departe
prea departe
prea departe
prea departe

Domestică

E bine în mine, e curat

stelele s-au așezat pe coaste

ca pe canapea, la taclale

și tac împreună cuvinte sărate

alese moale și cald din erate

ușor turmentate.

E răcoare și aerisit între pleoape.

Câteodată mai vii tu,

aprinzi lumina, deschizi geamul

și tulburi roiurile de licurici adormiți

ce se-aruncă năuci între năluci

până când nu mai știu

unii de alții.

Și-apoi e liniște,

din nou.

Surrender

I'm laying today on my shield

and it's cold, and alone, and it hurts

and I'd run again

like I did it before so many times

I know now it's useless

the shield stays anyway

strong and stupid

cut, crooked, shot

efficient and arrogant

But today, my dear,

today I've made a nest out of my shield

and I'm waiting

even if from time to time

wounds are still hurting

I'm feeling sorry for them -

Oh poor, poor wound

don't hurt any other spears

don't bleed any other arrows

don't curse any more bullets

I've made you a nest today.

Nu acum

Și ce dacă doare?

mâine mă-mbăt din nou, cu soare!

și m-arunc fandosită din vise în viață

de după perdele stropite de ceață

Și ce dacă taci?
și n-ai învățat să mă-mbraci?
hainele astea sunt grele, oricum
le-am îmbibat prea mult de "Acum"

Și ce dacă pleci?
în aroganță nu vreau să mă-ntreci
și-ai grij`că de stau, eu tot fug
(am tălpi înfierate de-un rug)

Și ce dac-ai zis?
când tu ai zis - eu m-am omis
și-ai răsunat total înfundat
în minte (pe stânga), nu în ficat

Hai, las-o așa,
acum.

Riduri, regrete

Aaa, tu ești!

Ce obrăznicie -
să stai chiar așa, tolănită la soare
ca o pisică
pe veranda sufletului meu!
 
Ztttt, șșșșițțț!
te vede lumea.

Nerușinato, cum mai mă torci
neîndurător ca ceasul
ca moartea
zvâcnind alene din coadă
- tic tac... tic tac...
(prrr prrr... prrr prrr...)
nonșalant și ireversibil!

Of.

N-ai cum să deții pisici sau tristeți

Dar haide măcar înăuntru

(Îți fac focul)

(Te țin în poală)

(Bine?)

Tangențial

Buna... – îmi spui, și nu te uiți la mine

Și nici eu nu mă uit la tine

și nici la mine

Pentru că ce s-ar întâmpla... dacă...?

Ce s-ar întâmpla dacă te-aș vedea cu adevărat?

Dacă m-aș vedea cu adevărat?

Oglindită în tine?

Dacă ai fi de necuprins?!

Și dacă nu m-ai mai putea cuprinde?!

Pe unde ar trebui să ne revărsăm?!

Și ce o să ne mai încapă?!

Dacă brațele vor fi prea mici?

Și dacă buzele vor fi prea slabe?

Dacă coastele vor fi prea moi?

Și dacă coapsele nu vor mai fi deajuns?

Unde ne-am mai prăbuși, atunci, orbește

unul în altul?

Închide ochii, dragul meu...

Pe cearșaf

Pe cearșaf, suntem noi.

Noi doi.

Ei uite, așa bine, de-odată s-a-ntâmplat

că până și-aroganța a plecat

și am rămas, iubitule, doar noi.

Și doar stând, așa, pe cearșaf,

măștile au plecat la culcare,

și n-am mai avut de-ales nici noi –

obosiți, am ieșit din eroi.

Doar pulsul ne mai dă ritmul

jucăuș și încurcat,

alene și derutat,

ca un motan râzgâiat.

Reființare

Fixistă dantelareasă

zeiţă neserioasă

acu'-n mână, înc'-un laţ

îmi ţes bluza de nesaţ

Ceasul curge, ziua cerne

tot ce n-am găsit în gene

tot ce s-a născut pe rând

croşetând gând după gând

Am murit şi-am inviat

sfidând un model brodat

mi-am schimbat, mi-am dumirit

tot ce-n mine a murit

Rânduri rânduri de dantelă

pentru magica clientelă

aţă-ncârligată-n aţă

se zeifică în viaţă

Cu model de curcubeu

pe spinări de scarabeu

norocos ca un trifoi

împătrit şi cu noroi.

Nevorbe

S-au năruit, s-au năpustit

toate silabele grele de vid,

ascunse în nodul livid

cel plâns, neajuns, nerostit.

Și s-au acrit, s-au înmulțit

și s-au tăiat, împerecheat

și-acum îmi vorbesc numai mie

acute vocale întinse-n hârtie.

Adun din organ în organ

din splina și pân' la ocean

cuvinte dosite-n granit

mândru, lucios, și nefericit.

Absențe ce dor din forul sonor

mă-ncarcă, m-adună cu spor

mă șiruie-n râuri pe riduri sărate

clipe-mbătate ce nu sunt uitate.

Tentații funebre în spații algebre

trasate, curate, și fin răspicate

speranțe create de seninătate

aseptic dormind în tenebre.