Oglindă neagră

Am împletit din furie un nod
dens, greu, întunecat
și mat
și-am stat cu el.

Am stat drept
Am stat
Am stat
Am stat
Am stat
Am stat
Am stat mult
Am stat acolo

cu el


A fost greu, pentru că-l
atârnasem spânzurat
în fața ochilor
și mi se reflecta din retină
drept în stomac

Doamne, în câte feluri se legăna,
dureros și-ascuțit în indecizia lui,
vibrat și-ntretăiat de sughiț
la doi milimetri de buricele degetelor
oribil de aproape,
mereu prea departe
prea departe
prea departe
prea departe