Riduri, regrete

Aaa, tu ești!

Ce obrăznicie -
să stai chiar așa, tolănită la soare
ca o pisică
pe veranda sufletului meu!
 
Ztttt, șșșșițțț!
te vede lumea.

Nerușinato, cum mai mă torci
neîndurător ca ceasul
ca moartea
zvâcnind alene din coadă
- tic tac... tic tac...
(prrr prrr... prrr prrr...)
nonșalant și ireversibil!

Of.

N-ai cum să deții pisici sau tristeți

Dar haide măcar înăuntru

(Îți fac focul)

(Te țin în poală)

(Bine?)